Presiunea pe sistemul bancar românesc este din ce în ce mai mare având în vedere că economia îşi revine greu, iar companiile şi populaţia se luptă cu neîncrederea în privinţa viitorului, ducând un sac de credite în spate.
Sistemul este împărţit în două: jumătate din bănci au reuşit să raporteze un plus, în timp ce restul au un minus atât de mare care nu poate fi compensat de câştigurile celorlalte.
BRD, deţinută de grupul francez Société Générale, continuă să fie cea mai profitabilă bancă din sistem, marcând un plus de 382 mil. lei. De partea cealaltă, BCR, numărul unu ca active, a raportat o pierdere neaşteptată la finalul trimestrului III de 377,6 mil. lei, după ce la jumătatea anului avusese un profit de 163 mil. lei.
BCR înghite destul de greu această criză care afectează toţi clienţii din economie, ceea ce arată că austriecii care au plătit în 2006 o sumă imensă - 3,75 mld. euro - pentru preluarea controlului celei mai mari bănci româneşti, au fost prinşi pe picior greşit de evoluţia nefavorabilă a economiei şi a afacerilor. Erste nu a avut timp să digere achiziţia BCR pentru că a venit criza în 2008. Acum ei sunt nevoiţi să majoreze capitalul BCR cu 100 mil. euro (430 mil. lei) pentru a compensa pierderile. BCR îşi măreşte activele, dar cu preţul unui risc mai ridicat.
Investiţiile realizate de BRD între 2005 şi 2007 în reţeaua de retail şi în produse, care au făcut să aibă cea mai mare acoperire, se văd acum. Reţeaua BRD produce profit şi face faţă mai bine evoluţiei fluctuante a economiei. BRD şi-a luat un risc mai redus în ultimii ani, ceea ce a însemnat o selecţie a afacerilor pe care să le finanţeze şi a dus la scăderea activelor. 30% din profitul întregului sistem este adus de BRD.
Raiffeisen, UniCredit şi Banca Transilvania, care au reţele puternice, au reuşit să raporteze profit la nouă luni, ceea ce înseamnă că portofoliile lor de clienţi - atât companii, cât şi persoane fizice - rezistă.
O surpriză este intrarea în top 10 al celor mai profitabile bănci a Italo-Romena, cu un câştig de 55 mil. lei.
La polul opus, Volksbank, care plăteşte din plin politica laxă de creditare din perioada de boom, a marcat o pierdere de 542 mil. lei după nouă luni, ceea ce înseamnă că BNR va continua să sune la Viena pentru ca austriecii să susţină cu capital operaţiunile din România.
Banca Românească digeră extrem de greu creditele acordate sectorului imobiliar şi îşi măreşte pierdere la 223 mil. lei.
Venirea crizei şi mai ales intensitatea ei nu au fost anticipate de cele mai multe dintre bănci, iar mulţi bancheri au amânat restructurarea operaţiunilor şi nu au provizionat la timp, ceea ce se vede în acest moment în rezultate.
De la un câştig per sistem de un miliard de euro în 2008, acum la nouă luni din 2011 sistemul consemnează un minus de 200 mil. euro. Această basculare este destul de mare, iar acţionarii mai multor bănci nu ştiu cum să iasă din acest "prizonierat" al economiei româneşti. Ar vrea să vândă operaţiunile din România, dar nu au cui, iar problema nu se pune la plata capitalului, ci la rambursarea liniilor de finanţare. Având în vedere acest lucru, multe bănci sunt practic captive economiei şi afacerilor de aici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
